VICII

Ma gandeam azi la vicii ... nu stiu de ce asa aiurea dar ma gandeam ... si mai ales la ce vicii am eu. Cineva la un momentdat zicea ca viciile se schimba dar intotdeauna numarul lor ramane constant.
Sincer nu ma deranjeaza asta catusi de putin ... dar e asa interesant ca idee. De ce am zis ca nu ma intereseaza ? pentru ca in opinia mea viciile sunt cele care condimenteaza cate putin viata - fie ca iti place sa fumezi, sa bei sau sa faci sex ... sau mai stiu eu ce se poate considera viciu.
E o melodie cu un super mesaj ( Baz Luhrmann - Everybody's Free)care la un momentdat zice ceva de genu " In fiecare zi sa faci ceva ce te sperie " - doar asa vei simti ca traiesti viata cu adevarat. Cam asta e si cu fumatul ... stii ca odata si odata o sa te omoare ... asa ca traiesti periculos in fiecare zi.De fapt ideea la care doresc eu sa ajung e ceva de genu : pentru a simti ca traiesti nu trebuie sa faci totul bine ... perfect. O viata fara deceptii .. vicii .. rasturnari spectaculoase de situatie sau relatii complicate ( a nu se intelege complexe ) nu este o viata pe care o simti ca o traiesti ... Evident ca si excesul de astfel de experiente de aduce in pragul in care omori pe cineva lovindu-l cu bestialitate.
In ultimul timp am avut din ce in ce mai multe discutii despre viata cu diferite persoane ... si fiecare are o viziune propie ... eu personal daca nu ma arunc cu capul in fata si ma lovesc de un pom oarecare ... si apoi ma ridic si ma lovesc iar de acelasi pom ... nu as simti ca traiesc .. Evident e o existenta dureroasa ... dar what the hell ... cand o sa ma uit inapoi o sa ma amuz :)))

Sa devin sau nu inginer?

Eu,ca un viitor inginer mi-am pus de multe ori intrebari de genul asta,poate si voi.Asa ca va las sa va dati si voi cu parerea despre acest articol.
Si daca eu nu faceam mate info in gimnaziu? daca in clasa a doua nu aveam 5 la caligrafie? daca mi-ar fi placut pictura, filosofia, daca as fi citit constant si in liceu? daca as fi avut un parinte visator, boem, fost hippie?
Ei bine, nu stiu. But let's play.
Arhitectura. As fi vrut. Stiu, era greu, si aveam nevoie sa ma pregatesc probabil vreo doi ani, la un nivel mai inalt decat am facut-o pentru Poli. Aveam nevoie de determinare. Era din belsug pe vremea aia. Acum eram cu coatele pe o schema in creion, sau Dumnezeu mai stie ce, bagand Cola din belsug in mine si m-as fi rugat la Sfanta Providenta sa nu pic examenul de creativitate, sau mama lui mai stie cum il cheama :)) de cand n-am mai vorbit cu sursa mea de la Arhitectura, am si uitat.
Limbi straine. Ei bine, aici sursa e inca activa. Asta intr-adevar mi-ar fi placut si as fi invatat cu placere, plus inevitabilele documentatii despre tara si cultura respectiva. Bine, poate n-as fi mers chiar pe suedeza... Stii cum sunt ridicol de multi oameni care spun ca in viata asta vor sa invete chineza sau japoneza? Ei bine, acolo ai o sansa reala.Raluca, verisoara mea, a fost la Litere Buc vreo 2 ani, si cred ca s-a angajat din primele luni. A tot predat unei pustoaice rasfatate cu o mama snoaba. Ea studia la scoala portugheza, japoneza (parca) si inca vreo limba doua. Acum s-a dus in Italia, a fost acceptata acolo. Unde sta si tatal ei. Imi pare rau ca nu am petrecut mai mult timp cu ea, si imi pare rau ca habar nu are sa foloseasca un PC.
Medicina. Daca as fi avut doua universe paralele de trait, fiecare de cate 6 ani (apoi sa raman cu un singur univers pana la 100 de ani) as fi facut intr-unul din ele Facultatea de Medicina, dar sigur NU ginecolog. Too many dubios things there (ma refeream la scarbosenii).
Facultatea de geografie. Asa, de misto, asta pana m-as fi specializat (banuiesc ca se fac specializari si acolo). Eu voiam doar sa stiu geografia tarii...
As fi incercat actoria, da' nu in sensul sa dau admitere. Nu mai stiu unde am auzit ca acolo se intra ca la Drept, si e memorabila fraza cu facultatea de Drept: ori dai 10.000$, ori futi pe cine trebuie. Si, ma rog... sa incerc doar. Nu sunt convins ca mi-ar fi iesit.

Mi-ar mai place sa fiu muncitor in constructii(Dorele...).

Dar totusi,e mai frumos sa fi inginer.

Fii cetăţean la tine acasă

Fiecare cetăţean al acestei ţări trebuie să aibă un cuvânt de spus în ceea ce priveşte comunitatea în care trăieşte.
Nu trebuie să mai fie nevoie să pleci în altă parte pentru a avea un viitor mai sigur, te poţi dezvolta şi la tine acasă, printre ai tăi.
Contribuie şi TU la dezvoltarea comunităţii tale pentru a contribui la dezvoltarea viitorului tău la tine acasă. Pentru aceasta implica-te acasă şi alege viitorul.


ACUM E TIMPUL!!!

Tinerii din ziua de azi!

Sa fim noi altfel!

Suntem cu totii obisnuiti sa traim intr-o lume care depinde intotdeauna de ALTCINEVA. Sau de ALTCEVA. Si toata lumea are idei, toata lumea stie ca vrea ceva de la viata... dar nimeni nu face nimic. Toti ne lasam condusi mai mult sau mai putin. Ne este frica sa luam atitudine. Oare de ce?! Ce-ar fi sa ne hotaram, intr-o zi (si de ce intr-o zi si nu chiar azi?) sa traim pentru noi... sa facem si pentru noi ceva. Chiar si un lucru aparent neinsemnat... dar care sa fie important pentru sufletul nostru. Eu cred ca si asta, printre altele, inseamna spiritul „Adolescentul". Noi suntem cei care putem schimba ceva. Noi suntem la varsta la care INCA mai avem curajul sa ne exprimam. Noi putem fi altfel. Noi putem reprezenta ceva. Multi vad tineretea, dragostea, frumusetea vietii prin ochii nostri. Atunci, sa fim noi mesagerii acestor idealuri. Trebuie sa avem curajul necesar. Trebuie sa fim noi insine, si atat. Haideti sa fim asa cum varsta noastra ne imbie sa fim: nebuni, daca vreti... romantici, ambitiosi sau melancolici. Pusi pe sotii si, in acelasi timp, sufletul societatii in care traim. Viata este minunata. Trebuie doar sa vezi lucrurile bune din ea. Unii si-ar dori sa mai fie ca noi... haideti sa profitam.

Magureni pe net

Un altfel de Luceafar

A fost odata ca-n povesti
A fost ca niciodata
Pe la newsgroupuri romanesti
Poate o draga fata.


Iara de trista ce era
Caci nu avea pereche
Un kil de tuica-si cumpara
Pe zi ca sa se-mbete.


Si imbatindu-se vedea
Cum St. Basil apare
Cu calul sau alb ca de nea
Cu ochelari de soare


Il vede azi, il vede mini
Astfel dorinta-i gata
El iar postat de saptamini
II cade draga fata.


"Cobori in jos Basil cel Sfint
Plutind usor cu calul
Pe tine te vreau cel mai mult
Da-mi place s-animalul."


Basil atuncea a pornit
La seful lui cel mare
Ca sa-i aprobe in sfirsit
Elenei o chemare.


Dar nu avu prea mult succes
Ca seful lui urla
"La proasta aia de pe Net
Chemare nu se da.


Si pentru cine vrei sa mori ?
Ia uita-te de-aproape
Ori nu ti-am spus de-atitea ori
Sa nu te legi de moarte?"

....................................

In locul lui menit din Rai
St. Basil se intoarse
Dar, dupa ziua cea de ieri
Nu-i mai ardea de cioarse.

........................................

In vremea asta pe pamint
Facuse oua closca
Iara dintr-unul a iesit
Studentul Ioan Rosca


Si era mic si zgribulit
Cu inclinari spre moarte
Inca din oul lui clocit
Dorea o alta soarte.


Cind gitul lui se-ntinse-ncet
Un bob de griu sa-mbuce
Elena aparu discret
Si isi facu o cruce.


Si-i zise-ncet
"Inca de mic te potrivesti cu mine
Eu am o inima-de-ascet
Iar jalea e la tine


Si-atunci propun, deloc formal,
Sa ma unesc cu tine
Cordonul tau ombilical
Te va lega de mine.


Iara Basil vedea de sus
Uimire-n a lui fata
Cind ea un brat pe git i-a pus
Si lui i-a fost brusc greata.


Si au ramas asa mult timp
Dar gata-i bucuria
Ca Ioan Rosca e trimis
Din nou in Romania.


Atunci Elena urca-n sus
Privirea ei cea timpa
Caci bautura si-a facut
Lucrarea ei adinca.


Pe St. Basil il vede iar
Pe calul lui cel mare
Care-i stirneste imediat
Siroaie de sudoare.


Si-l cheama-adinc, nesatios
Soptindu-i vorbe sfinte
Dar el e inca somnoros
Si nu mai ia aminte.


Si-ntr-un tirziu raspunde scurt
Rinjind ca animalul
"Ce-ti pasa tie chip de lut
Dac-oi fi eu sau calul?"